Statul Qaraqoyunlu

Acest articol face parte din seria: Istoria Azerbaidjanului

Istoria timpurie

Istoria antică

Manna

Albania Caucaziană

Imperiul Persan şi cuceririle lui Alexandru Macedon

Atropatena

Rivalitatea romano-parţian şi cucerirea Sasanidă

Istoria medievală

Perioada islamică

Imperiul Marilor Selgiukizi

Statul Atabeyilor din Azerbaidjan

Cucerirea mongolă şi statul Elhanizilor

Statul Qaraqoyunlu

Statul Aggoyunlu

Statul Şirvanşahilor

Istoria clasică

Safevizi

Hanatele independente

Dinastia Qadjar

Dominaţia rusă

Independenţa timpurie

Republica Democratică Azerbaidjan

Masacrul din Martie

Azerbaidjanul sovietic

Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjan

Ianuarie negru

Azerbaidjanul modern

Republica Azerbaidjan Această căsuţă: vizualizare • discuţie • modificare

Qaraqoyunlu (în traducere din azeră Oaia neagră după steagul tribului) sau Karakoyunlu (Karakoiunlu), este un stat turcoman-azer medieval în Azerbaidjan (1410-1467).

Moneda (tanga de argint) Qaraqoyunlu din vremea lui Qara Yusif (1410-1420)

Suveranii:

• 1410-1420 Qara Yusif
• 1420-1436 Qara Isgander
• 1436-1467 Djahanşah
• 1467-1468 Hasan Ali

În anul 1380, conducătorul confederaţiei tribale turcice Qaraqoyunlu, Qara Məhəmməd (în azeră "Mahammad cel Negru") a ocupat ţinuturile din jurul lacului Van. După moartea conducatorului l-a înlocuit fiul lui, Qara Yusif, care imediat s-a înfruntat cu pericolul timurid. În aceeaşi perioadă în partea sudică a Azerbaidjanului, exista statul Djelairid cu capitală în Tabriz (1341-1410). Suveranul acestui stat după anul 1382 era sultanul Ahmad.

În 1386, Tamerlan a ocupat Tabrizul şi de acolo a înaintat spre Şirvan, Karabah şi Derbend, lăsând în urma sa doar jafuri şi distrugeri. Qara Yusif Qaraqoyunlu a încheiat pace cu suveranul djelairid sultan Ahmad, care rămăsese fără ţară, impotrivă lui Tamerlan. În 1392, forţele unite ale aliaţilor au suferit o înfrângere mare şi Qara Yusif a fost obligat să-şi părăsească domnia. El a fost un om cu caracter şi în 1394 şi-a încercat încă o dată şansa, dar în apropierea Bagdadului, a fost înfrânt de Tamerlan a doua oară. Căutându-şi un loc de azil sultanul Ahmad şi Qara Yusif au fost obligaţi să se refugieze în Egipt ca să obţină ajutorul sultanului mameluc. Însă temându-se de furia lui Tamerlan sultanul Egiptului i-a aruncat în temniţă.

Steagul statului Qaraqoyunlu)

După moartea lui Tamerlan (1405), sultanul Egiptului îi elibereză pe suveranii - refugiaţi, sultan Ahmad Djelairi şi Qara Yusif Qaraqoyunlu. Sultanului djelairid Ahmad, care deja obţinuse Bagdadul, mai întâi ocupă Tabrizul. Dar, nici sultanul Ahmad nu a reuşit să-şi păstreze puterea şi Tabrizul a fost ocupat de fiul lui Miranşah, Abu Bakr.Între timp se întărise confederaţia triburilor turcice Qaraqoyunlu după întoarcerea liderului lor Qara Yusif, care a ocupat o parte din Azerbaidjan.

În 1408, Qara Yusif a câştigat lupta cu fiul lui Tamerlan, Miranşah, în care a murit ultimul, el întrând în oraş invită tot pe Ahmad, sultanul din dinastia gelairidă, fiindcă nu avea legitimitate conform concepţiilor orientale medievale, numai că sultanul nu vroia să accepte protectoratul Qaraqoyunlu. Când Qara Yusif a părăsit Tabrizul pentru o altă campanie militară, sultanul năpădind garnizoana sa, cheamă în ajutor pe Şirvanşah. Înainte de a ajunge armata Şirvanului Qara Yusif înfrânge oastea lui Ahmad în apropierea Tabrizului (30 august), unde ultimul a fost ucis, acesta fiind ultimul suveran din dinastiei Djelairizilor (1341-1410). În locul statului respectiv s-a înfiinţat statul Qaraqoyunlu cu capitala în Tebriz (1410-1468). Comandantul armatei Şirvanului, Kayumars, fiul lui Ibrahim I, căzut în prizonierat, a fost eliberat de Qara Yusif, fără nici-o condiţie, într-un mod foarte straniu pentru timpul respectiv şi bănuindu-l de înţelegere secretă cu suveranul Qaraqoyunlu, Ibrahim I şi-a executat pe propriul fiu.

Harta statului Qaraqoyunlu)

În aceşti ani situaţia în Şirvan era mult mai complicată, pentru că moartea lui Tamerlan a oferit oportunitatea îndeplinirii unei necesităţi istorice, unirea Azerbaidjanului, pentru care confruntau diferiţi suverani locali. Qara Yusif, folosind ca motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Şirvanului. Alianţa Şirvanului cu micul stat feudal azer - Şaki şi regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la graniţa Şirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toţi suverani aliaţi, toată aristocraţia Şirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul unui tribut imens, care a fost plătit pe urmă de către starostele breslelor meşteşugăreşti din Tabriz în fruntea cu Ahi Gassab, se întoarce în ţara sa, recunoscundu-se vasalul suveranului Qaraqoyunlu, iar armata de ocupaţie părăseşte Şirvanul.

Qara Yusif planifica să supune total statul Şirvan şi să ocupe anumite regiuni din est. Dar, nu s-a realizat visul lui, a murit în 1420, chiar în mod neaşteptat în timp ce pleca la război.

În timpul fiului lui Qara Yusif – Cahanşah sau Djahanşah (1435-1467) statul Qaraqoyunlu a devenit unul dintre cele mai puternice. Djahanşah şi-a propus să obţină susţinerea din partea nobilimii autohtone şi a promovat o politică centristă. În timpul său au fost efectuate campanii împotrivă adepţilor lui Timur Lenk care cărmuiau în Iran. Armatele lui Djahanşah au ocupat pentru o perioadă chiar capitală Herat a sultanilor din Horasan.

În 1467 în luptă din Muş Djahanşah a fost infrânt de Uzun Hasan – căpetenia unei alte alianţe a triburilor turcice Ağqoyunlu. În locul statului Qaraqoyunlu s-a format statul Ağqoyunlu, a cărei capitală, de asemenea, era oraşul Tabriz.