Hanatul Urmia

Hanatul Urmia (în limba azeră: Urmiya xanlığı) a fost un stat azer din Azerbaidjanul de Sud (1747-1763).

Hanatul Urmia a avut un rol important în istoria Azerbaidjanului de la jumatatea sec. XVIII . Fondatorul acestuia Fətəli xan Əfşar (Fatali han Afşar) şi-a propus să creeze in Azerbaidjan un stat unitar sub conducerea sa. În această luptă el a avut rivalii puternici din Iran precum Kerim han Zand şi fondatorul statului Qadjar Mahammad Hasan han.

Asigurându-se de susţinerea unei serii de feudali puternici, Fatali han Afşar a reuşit sa supună cu uşurinţă Hanatele Qaradağ, Marağa, Tebriz şi o serie de proprietăţi mici feudale din Azerbaidjanul de Sud.

Cu toate că statul se numea Hanatul Urmia, capitala acestuia fusese mutată la Tabriz ca urmare răscoalei populaţiei şi uciderii domnitorului local Mahammad han Afşar. Tabrizul fiind centrul ţării şi capitala Azerbaidjanului istoric, avea o semnificaţia specială. Urmatorii ani Hanatul Tabriz făcea parte din Hanatul Urmia.

După unirea unei serii de hanate din Azerbaidjan, Fatali han şi-a propus extinderea puterii asupra intregii Transcaucazii. Acesta şi-a trimis solii în Kahetia. Hanatele İrəvan (Erevan) şi Karabah care pretindeau ostatici în semn de supunere. Totuşi, solii au primit refuz. Au început acţiunile militare. În primavara anului 1751 un detaşament mare al armatelor hanatului Urmia s-a îndreptat spre cetatea İrəvan pe care a asediat-o. Totuşi, peste puţin timp, urmieni au fost nevoiţi să renunţe la asediu şi să se îndrepte către Kahetia, deoarece domnitorul Irakli II al Kahetiei a trimis în ajutorul celor asediaţi armatele sale. Bătălia s-a terminat cu victoria Hanatului Urmia şi Fatali han Afşar a luat prizonieri şi daruri.

În 1752, ca rezultatul bătăliei de la Qamşa Fatali han a zdrobit armata feudalului Iskander, fratelui lui Karim han Zand şi l-a executat pe el în oraşul Şiraz, ceea ce l-a făcut pe Karim han duşmanul personal.

În anul 1756 el s-a ridicat împotrivă Hanatului Karabah. Într-adevăr, armatele din Hanatul Urmia nu au reuşit să cucerească cetatea întărită Şuşa, însă, deoarece blocada îndelungată a epuizat rezervele celor care se apărau, Panah Ali han din Karabah a hotărat formal să se supună lui Fatali han Afşar, dând acestuia ca ostatic pe fiul său Ibrahim han. Fatali han Afşar a reuşit să obţină recunoaşterea puterii sale din partea Hanatului Talış si sultanatului Qutqaşın.

În perioada această Hanatul Urmia demult ieşise din cadrul unui stat feodal mic azer şi cuprindea tot Azerbaidjanul de Sud şi o parte din Iran

Însă în 1763 suveranul persan Karim han Zand şi Panah Ali han au atacat Hanatul Urmia. După un asediu de 9 luni cetatea a fost cucerită. Karim han l-a executat pe Fatali han acolo unde a fost omorât fratele său İskander (1763).

După Fatali han domnitorul Hanatului Urmia supus a fost Rustam han Afşar.