Hanatele independente
 Acest articol face parte din seria: | |||
| Istoria timpurie | |||
| Istoria antică | |||
| Manna | |||
| Albania Caucaziană | |||
| Imperiul Persan şi cuceririle lui Alexandru Macedon | |||
| Atropatena | |||
| Rivalitatea romano-parţian şi cucerirea Sasanidă | |||
| Istoria medievală | |||
| Perioada islamică | |||
| Imperiul Marilor Selgiukizi | |||
| Statul Atabeyilor din Azerbaidjan | |||
| Cucerirea mongolă şi statul Elhanizilor | |||
| Statul Qaraqoyunlu | |||
| Statul Agqoyunlu | |||
| Statul Şirvanşahilor | |||
| Istoria clasică | |||
| Safevizi | |||
| Hanatele independente | |||
| Dinastia Qadjar | |||
| Dominaţia rusă | |||
| Independenţa timpurie | |||
| Republica Democratică Azerbaidjan | |||
| Masacrul din Martie | |||
| Azerbaidjanul sovietic | |||
| Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjan | |||
| Ianuarie negru | |||
| Azerbaidjanul modern | |||
| Republica Azerbaidjan | |||
Hanatele independente (în azeră Müstəqil xanlıqlar dövrü), este o perioadă de fărâmiţarea feudală din istoria Azerbaidjanului înainte de cucerirea rusească şi iraniană (sec.XVIII-XIX).
După moartea domnitorului Iranului Nadir şah Afşar (1747), Azerbaidjanul a câştigat o şansă de a recupera independenţă. Însă acest proces nu s-a desfăşurat rezultând crearea unui stat unitar azer, ci mai multor Hanate independente.
Cauzele eşecului statului unitar Azerbaidjan şi fărâmiţării feudale au fost:
- Dominaţia sistemului gospodăria naturală
- Slăbiciunea relaţiilor economice
- Certurile interne şi contradicţii
În a două jumatate a sec. XVIII, în Azerbaidjan nu exista un centru economic unitar şi regiunile aveau un regim de sine stătator închis. Feudalii locali – hanii, sultanii, bey-ii - ocupându-se numai de independenţa proprie, erau interesaţi în menţinerea fărâmiţării feudale şi împiedicau prin orice mijloace unirea ţării şi crearea puterii centralizate.
Istoria aproape a tuturor hanatelor din Azerbaidjan este plină de razboaie neîntrerupte şi lovituri de palat. Cele mai puternice hanate erau Urmia, Şeki, Karabah, Quba, Hoy.
Hanatele şi sultanate din Azerbaidjanul de Nord:
- Hanatul Şeki (Şəki xanlığı)
- Hanatul Quba (Quba xanlığı)
- Hanatul Şirvan (Şirvan xanlığı)
- Hanatul Karabah (Qarabağ xanlığı)
- Hanatul Salyan (Salyan xanlığı)
- Hanatul Djavad (Cavad xanlığı)
- Hanatul Gandja (Gəncə xanlığı)
- Hanatul Baku (Bakı xanlığı)
- Hanatul Irevan (Irəvan xanlığı)
- Hanatul Nahcivan (Naxçıvan xanlığı)
- Hanatul Derbent (Dərbənd xanlığı)
- Hanatul Lankaran (Talîş) (Lənkəran (Talış) xanlığı)
- Sultanatul Ilisu (İlisu sultanlığı)
- Sultanatul Qutqaşîn (Qutqaşın sultanlığı)
- Sultanatul Qazah-Şamşaddil (Qazax-Şəmşəddil sultanlığı)
- Sultanatul Borcealî (Borçalı sultanlığı)
- Sultanatul Araş (Ərəş sultanlığı)
Hanatele din Azerbaidjanul de Sud:
- Hanatul Urmia (Urmiya xanlığı)
- Hanatul Tabriz (Təbriz xanlığı)
- Hanatul Ardabil (Ərdəbil xanlığı)
- Hanatul Hoy (Xoy xanlığı)
- Hanatul Qaradagh (Qaradağ xanlığı)
- Hanatul Sarab (Sərab xanlığı)
- Hanatul Maragha (Marağa xanlığı)
- Hanatul Maku (Maku xanlığı)
Perioada Hanatelor independente s-a terminat odată cu cucerirea Transcaucaziei de către Imperiul Rus. Juridic ultimele hanate din Azerbaidjanul de Nord au fost încorporate Rusiei în 1828, iar hanatele din Azerbaidjanul de Sud au devenit parte din statul Qadjarilor, ceea ce a pus temelia despărţirii unui popor mai bine de 200 de ani.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu