Atropat

Fondatorul statului Atropat

Atropat, strateg, om de stat antic, fondatorul statului Atropatena, care şi-a dat numele Azerbaidjanului actual.

În anii 20 ai aceluiaşi sec. IV î.e.n. in Azerbaidjanul de Sud, care ocupa partea teritoriului Mediei, satrapul Imperiului Persan (Ahemenid) Atropat a intemeiat statul de sine stătător Atropatena.

În anul 331 î.Hr. bătălia de la Issos s-a sfărşit cu destrămărea Imperiului Persan de către Alexandru Macedon. Maica, soţia şi două fiicele ale împăratului persan Darius au căzut prizonier. În această bătălie se menţionează pentru primă dată în sursele istorice numele satrapului (guvernătorului) Mediei, Atropat. Atropat a participat în bătălie împreună cu trupele kadusi, sakaseni şi albanii caucazieni, a condus detăşămentele mediene.

După Issos Atropat nu a acceptat dependenţă faţă lui Alexandru Macedon şi a fost îndepărtat de putere. Însă noul guvernător Oxodat nu nu dovedeşte încrederea şi în 328 î.Hr. Alexandru l-a restaurat pe Atropat, care deja înţelese situaţia politică.

Imperiul lui Alexandru Macedon.

Atropat, a fost un mare om de stat care a reuşit sa-şi consolideze poziţiile şi să pună bazele relaţiilor cu cele mai mari uniuni de triburi din regiunile nordice ale Azerbaidjanului încă de pe timpul dominaţiei ahemenizilor. Atropat, politician cumpătat şi diplomat cu spirit de previziune, înţelegând pericolul luptei armate cu Alexandru Macedon, a ales calea tratativelor, apropierea de grecii macedoneni. El a intrat în legături de rudenie cu unul din cei mai apropiaţi camarazi de arme ai împăratului Macedoniei, Perdiccas, căruia i-a dat în căsătorie pe fiica sa. El l-a predat lui Alexandru Macedon pe medianul Bariax care s-a ridicat împotriva grecilor-macedoneni in scopul refăcerii Imperiului Persan (324 î.Hr.).

În timpurile furtunoase, când comandanţii de oşti ai lui Alexandru Macedon se luptau pentru putere, şi ulterior în perioada dominaţiei selevkiţilor, Atropat a reuşit să menţină independenţa statului său. În scurt timp capitala Atropatenei a devenit Gazaka, în apropierea oraşului Tabriz. Acest loc era socotit sfânt, aici aflându-se una din cele trei biserici ale focului care şi-a păstrat importanţa de centru cultural dinastic şi în timpul Sasanizilor.

După moartea lui Alexandru Macedon (323 î.Hr.) satrapii se adună la Babilon pentru împărţirea imperiului. Atropatul, stabilit definitiv în Media Mică (viitoare Atropatena) nu doreşte să participe la această şedinţă. Imperiul a fost moştenit de regentul Perdiccas, ginerele lui Atropat. Perdiccas nu a reuşit să salveze imperiul de dezmembrare şi a murit în 321 î.Hr. Imperiul a fost împărţit a două oară însă Atropatena a rămas afără de acest proces.

După acest eveniment Atropatena (Media Mică) devine un stat independent şi Atropat s-a declarat regele. Atropatena a fost primul stat scăpat de greci macedoneni.