Genocidul din Hodjali

Genocidul din Hodjalî sau Tragedia din Hodjalî (în azeră Xocalı soyqırımı sau Xocalı faciəsi), un act de genocid realizat de trupele armene impotrivă populaţiei paşnice azere a oraşului încercuit Hodjalî (Xocalı) din Karabahul de Munte.

Monumentul "Mama din Hodjalî", Baku

Oraşul Hodjalî

Noapte de genocid

Supravieţuitorii genocidului, 26 februarie 1992, Aghdam, Azerbaidjan

Noaptea din 25-26 februarie 1992 s-a înscris cu literele negre în istoria poporului azer. Acea noapte trupele militare armene cu ajutorul tehnicii blindate şi militarilor ai regimentului de infanterie de gardă nr. 366 dislocat în oraşul Hankendi din timpul URSS-ului, al cărui majoritatea echipei şi personalului era constituită de armeni au şters din faţa pământului, oraşul Hodjalî. Ca şi genocidele din Katîn, Lidiţa, Oradur, tragedia din Hodjalî este un eveniment sângeros înregistrat în istoria umanităţii. Acest masacrul următor comis de agresorii armeni impotriva poporului azer i-a sfârşit viaţa celor 613 persoane, respectiv 106 femei, 63 copii, 70 bătrâni. 1275 locuitori inofensivi au fost căpturaţi, iar despre soarta celor 150 persoane nu se ştie nimic chiar până la momentul de faţă.

Victimele masacrului

Barbarism

Conform datelor centrului de apărare a drepturilor “Memorial” din Rusia, în timpul 4 zile în oraşul Aghdam au fost transportaţi cadavrele celor 200 azeri ucişi în Hodjalî, s-a descoperit zeci de cazuri când cadavrele fuseseră însultate. În Aghdam au fost supuse 181 cadavre (130 bărbaţi şi 51 femei, înclusiv 13 copii) sub expertiză medico-judiciară. În rezultatul expertizei s-a stabilit că moartea celor 151 persoane a determinat de rănile provocate de gloanţe, iar altor 20 persoane rănile de schijă, dar 10 persoane au fost ucişi fiind loviţi cu instrumente ascuţite. Centrul de apărare a drepturilor a înregistrat şi cazul când omul a fost scalpat viu. În rezultatul acestui act de genocid unele familii au fost nimicite total, populaţia civilă au fost omorâtă cu cruzimea nemaivăzută, cei căpturaţi au fost supuşi torturelor barbare. Conform dreptului internaţional şi naţional comiterea actelor respective în mod prevăzut, cu intenţia executarii totale sau parţiale a persoanelor după apartenenţei naţionale, dovedeşte de a fi întocmai un act de genocid.

Victimul bătrân

Clasificarea

Copiii masacraţi

Conform dreptului internaţional, genocidul este un act predestinat impotrivă păcii şi omenirii şi este considerată cea mai gravă crimă internaţională. În Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimelor de genocid nr. 260 (III) adoptată la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 9 decembrie 1948 şi care a intrat în vigoare în 1961, s-a definit noţiune de bază juridică a crimei de genocid. În timpul agresiunii Armeniei către Azerbaidjan au fost aplicate toate actele ce constituie crima de genocid care au fost definite în Convenţia respectivă. Politica de terorism dusă de acest stat agresor ani de zile se desfaşoară în faţa ochilor comunităţii internaţionale. În timp ce conform normelor dreptului internaţionale, principiilor ONU şi OSCE inviolabilitatea frontierelor statelor trebuie să fie respectate, încalcarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii este inadmisibilă. În pofidă faptului că Consiliul de Securitate al ONU a adoptat 4 rezoluţii privind eliberarea necondiţionată a teritoriilor ocupate ale Azerbaidjanului, Armenia agresoară nu le îndeplineşte până în ziua de astăzi.